Definita cuvantului emblemă
emblemă, embleme s. f. (deț.) numărul sub care este înregistrat un deținut în penitenciar.
Sursa: Argou
Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu emblemă
ceápsă (cépse), s. f. – (Banat, Trans., Bucov.) Bonetă, scufiță, comănac. – Var. ceapță. Etimonul trebuie să fie un cuvînt sl. (čepicĭ „mitră”), care pare să fi intrat în rom. prin intermediul sb. čèpac, slov. čepica sau mag. csápsza (Cihac, II, 47; Iordan, Dift., 72; DAR; Gáldi, Dict., 87); cf. și rus. čepec „bonetă”, pol. czepiec „bonetă”. Edelspacher 11 derivă forma mag. din rom., fără a fi însă probabil acest fapt. Cf. șapcă. – Der. cepiță, s. f. (Trans., rar, bonetă militară), din mag. csapica. Vezi definitia »
MAHÓNĂ, mahone, s. f. Nume dat unor vase sau unor ambarcații (cu fundul plat) folosite la transportul mărfurilor, la încărcarea și descărcarea navelor, la pescuit etc. [Var.: mahoánă s. f.] – Din fr. mahonne. Vezi definitia »
tilíncă (-ci), s. f. – 1. Clopoțel. – 2. Fluier, trișcă. – Var. telincă, titili(n)c(ă), (ti)tilingă, Trans. pipilincă. Creație expresivă, cf. talangă, sp. tilin. – Der. tilinca (var. telinca), vb. (a cînta din tilincă; a suna tilinca). Mag. tilinka, pe care Cihac, II, 533, îl propune ca etimon al rom. și rut. tylynka provin din rom. – Cf. tilișcă, trișcă. Vezi definitia »
DENTÍNĂ s. f. substanță proteică, bogat mineralizată, din care este formată pulpa dintelui; ivoriu. (< fr. dentine) Vezi definitia »
parnusă, parnuse s. n. (intl.) bani; câștig. Vezi definitia »