CONOMÉTRU s. n. aparat pentru măsurarea unghiului dintre axele optice ale unui cristal mineral. (< fr. conomètre) Vezi definitia »

STRABOMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea gradului de strabism. (< fr. strabomètre) Vezi definitia »

CĂPẮSTRU, căpestre, s. n. Porțiune de harnașament, confecționată din frânghie sau din curea, care se pune pe capul calului, al măgarului etc. pentru a lega animalul respectiv la iesle sau pentru a-l duce undeva. – Lat. capistrum. Vezi definitia »

SÍSTRU, sistre, s. n. Instrument muzical la vechii egipteni, alcătuit dintr-o lamă metalică curbată în formă ovoidală, cu capetele unite, prevăzute cu un mâner și având de-a curmezișul curburii, bare metalice mobile care, prin atingere sau lovire cu o vergea de fier, produceau sunete. – Din fr. sistre, lat. sistrum. Vezi definitia »

ACETOMÉTRU s. n. acetimetru. (< fr. acétomètre) Vezi definitia »