MENISCÍTĂ s.f. (Med.) Stare patologică, având drept cauză o inflamație a meniscurilor (2) [în DN]. [< fr. méniscite]. Vezi definitia »

MAGNETOAERODINÁMICĂ s. f. ramură a fizicii care studiază curgerea gazelor ionizate la temperatură înaltă, supuse uniui câmp magnetic. (< fr. magnétoaérodynamique) Vezi definitia »

PLUVIOGRÁMĂ s. f. diagramă obținută la pluviograf. (< fr. pluviogramme) Vezi definitia »

ȘOLDORÁRIȚĂ s. f. (Reg.) Durere de șolduri. – Din șolduri (pl. lui șold) + suf. -ariță. Vezi definitia »

oáră (óri), s. f. – 1. (Înv., rar) Oră, ceas. – 2. Dată. – Mr., megl. oară. Lat. hōra (Densusianu, Hlr., 223; Pușcariu 1213; Candrea-Dens., 1270; REW 4176), cf. alb. herë (Philippide, II, 644), it., prov. ora, fr. heure, sp., port. hora. Expresia a-și veni în ori (Bucov., Trans., Banat, a-și veni în fire) pare să aibă la bază același cuvînt. – Der. ao(a)re(a) (var. ao(a)ri), adv. (înv., o dată; cînd), cu a- adverbial, cf. alb. aherë. Vezi definitia »