Definita cuvantului etolă
ETÓLĂ, etole, s. f. 1. Podoabă alcătuită dintr-o fâșie de lână sau de mătase, purtată de preoții catolici în timpul serviciului religios. 2. Fâșie lată de blană, purtată de femei în jurul gâtului sau al umerilor. – Din fr. étole.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu etolă
SEMINOGENÉZĂ s. f. proces de transformare, după fecundație, a ovulului în semințe. (< semino- + -geneză2) Vezi definitia »
GAGLIÁRDĂ s.f. Vechi dans italian și francez, cu ritm vioi, care se dansează prin sărituri; melodia acestui dans. ♦ Parte dintr-o suită instrumentală care urmează după pavană. [Pron. galiardă. / < it. gagliarda, cf. fr. gaillarde]. Vezi definitia »
ȘTERSÚRĂ, ștersuri, s. f. Ștersătură. – Șters1 + suf. -ură. Vezi definitia »
MÚLĂ s. f. mulaj; (p. ext.) tipar, formă (în croitorie). (< fr. moule) Vezi definitia »
CROȘÉTĂ s.f. 1. Ac lung cu vârful în formă de cârlig, cu care se lucrează diferite împletituri (mai ales dantele) din ață, lână etc. 2. Tijă prevăzută cu o lamă, servind la îndepărtarea pământului rămas într-o formă de turnătorie. 3. Piesă din oțel de forma unui cui cu cap lățit prevăzut cu găuri, folosit în solidarizarea îmbinărilor de lemn. 4. (Poligr.) Paranteză colțuroasă, dreaptă. [Var. croșet s.n. / < fr. crochet]. Vezi definitia »