PIÁN, piane, s. n. 1. Instrument muzical format dintr-o cutie mare de rezonanță așezată pe trei picioare și dintr-o serie de coarde metalice, care vibrează când sunt lovite de niște ciocănele acționate prin apăsarea unor clape; clavir, pianoforte. ◊ Pian automat (sau electric) = pian acționat de un mecanism (alimentat la curentul electric), care execută automat anumite melodii înregistrate în prealabil pe niște suluri speciale de hârtie introduse în aparat. Pian cu manivelă = pian automat care funcționează prin învârtirea unei manivele. 2. Artă de a interpreta o compoziție muzicală la un pian (1). [Var.: (rar) piáno s. n.] – Din germ. Piano, fr. piano, it. piano[forte]. Vezi definitia »

GROSOMÁN, grosomani, s. m. (Înv.) 1. Om gras și greoi. 2. Om grosolan. – Gros + suf. -oman. Vezi definitia »

GHEORGHIÁN, -Ă, gheorghiéni, -e, s.m., adj. 1. S.m. Persoană născută și crescută în municipiul Sfântu(l) Gheorghe (din județul Covasna). 2. Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul Sfântu(l) Gheorghe. (Sfântu(l) /Gheorghe/ (n.pr.) + suf. -ean) Vezi definitia »

CHERSONIÁN s.n. (Geol.) Etaj superior al sarmațianului. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ni-an. / cf. Kerson – peninsulă în (fosta) U.R.S.S.]. Vezi definitia »

opleán (opléne), s. n. – Fiecare din cele două lemne transversale care leagă și susține tălpile saniei; scaun, slai. – Var. opleană. Sb., slov., ceh. oplen, rut. opleno (Tiktin). Cf. pleană, s. f. (Bucov., pană, ic; grindei; Banat, cusur), care pare a fi același cuvînt, poate încrucișat cu peană „ic”. Vezi definitia »