BOBÓC, boboci, s. m. 1. Caliciul nedeschis al unei flori; floare care începe să se deschidă. 2. Pui de gâscă sau de rață. ◊ Expr. A paște (sau a păzi) bobocii = a-și pierde vremea degeaba. A da (mâncare) la boboci = a vomita. ♦ Fig. Începător într-un domeniu; om lipsit de experiență; ageamiu; p. restr. recrut; student în primul an. – Din ngr. bubúki. Vezi definitia »

ELECTROȘÓC s.n. (Med.) Metodă de tratament al unor boli mintale prin provocarea unei (foarte scurte) descărcări electrice în creier. [< fr. électrochoc]. Vezi definitia »

33xQoC <a href=„http://awhfditlsbwj.com/”>awhfditlsbwj</a>, [url=http://lstyufhrpwwm.com/]lstyufhrpwwm[/url], [link=http://mrdzqredaudk.com/]mrdzqredaudk[/link], http://ioprcppmjuir.com/ Vezi definitia »

șișóc, șișócuri, s.n. (reg.) coif, cască. Vezi definitia »

BARÓC, -Ă, (rar) baroci, -e, adj. (În expr.) Stil baroc = stil artistic dezvoltat în sec. XVII-XVIII, caracterizat prin excesul de ornamentare complicată, de înflorituri, precum și (în arhitectură) prin neregularitatea liniilor și prin monumentalitate. – Fr. baroque. Vezi definitia »