AFUMĂTÓR s. n. v. afumătoare. Vezi definitia »

CLOCOTITÓR, -OÁRE, clocotitori, -oare, adj. 1. (Despre lichide sau materii lichefiate) Care clocotește; fierbinte. ♦ (Despre mase de apă) Agitat și zgomotos. 2. Fig. (Despre sentimente, pasiuni, gânduri) Aprins, gata să se dezlănțuie. 3. Fig. Răsunător, zgomotos. – Clocoti + suf. -tor. Vezi definitia »

TĂRIȘÓR, -OÁRĂ, tărișori, -oare, adj. Diminutiv al lui tare; tăricel. ◊ (Adverbial) Repejor. – Tare + suf. -ișor. Vezi definitia »

actór (actóri), s. m. – Artist de teatru, film etc. < Fr. acteur. – Der. actoricesc, adj. (care se referă la actori); actorie, s. f. (profesiunea de actor); actriță, s. f., după fr. actrice. Vezi definitia »

ANTOFÓR s. n. axă florală, între caliciu și corolă, care poartă petalele, staminele și pistilul. (< fr. anthophore) Vezi definitia »