țâțeră, țâțere s. f. (intl.) lesbiană. Vezi definitia »

rugină s. f. sg. (deț.) strat de grăsime de la suprafața porției de mâncare. Vezi definitia »

CLORÚRĂ, cloruri, s. f. Sare a acidului clorhidric; combinație a clorului cu un element chimic sau cu o substanță organică. ◊ Clorură de sodiu = sare de bucătărie. Clorură mercurică = sublimat corosiv. Clorura mercuroasă = calomel. Clorură de var = substanță obținută prin introducerea de clor în varul stins și întrebuințată decolorant și dezinfectant. Clorură de vinil = compus organic gazos obținut prin clorurarea etilenei. Clorură de polivinil = produs macromolecular obținut prin polimerizarea clorurii de vinil, folosit ca material de construcție, la fabricarea pieii artificiale etc.; policlorură de vinil. – Din fr. chlorure. Vezi definitia »

METALÉPSĂ s. f. figură de stil, constând în indicarea unui amănunt antecedent pentru a sugera consecința unui fapt, sau invers. (< fr. métalepse) Vezi definitia »

TERMOPÁUZĂ s. f. strat al atmosferei terestre între termosferă și exosferă, în care temperatura rămâne constantă. (< fr. thermopause) Vezi definitia »