ARCULÉȚ, arculețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui arc. – Arc + suf. -uleț. Vezi definitia »

ZGÂLȚ interj. Cuvânt care imită sunetul a ceea ce se clatină. (din zgâț-) Vezi definitia »

păhólț, păhólțuri, s.n. (reg.) fiecare dintre bârnele pe care se sprijină podeaua de scânduri a casei. Vezi definitia »

Ț s. m. invar. A douăzeci și cincea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană semioclusivă dentală sonoră (4)). [Pr.: țe]. Vezi definitia »

folcúț s.m. (reg., înv.) foale (burduf) mic; folcel. Vezi definitia »