scurmuzuí, scurmuzuiésc, vb. IV (reg.) 1. (în forma: scurmuzi) a zgâria superficial (cu râtul, cu ciocul, cu ghearele); a scurma. 2. (refl.; fig.; despre durere) a ieși la iveală, a se manifesta (cu evidență). Vezi definitia »

RĂȘLUÍ, răsluiésc, vb. IV. Tranz. ~ (din rușui, cu l expresiv) Vezi definitia »

șpraițuí, șpraițuiésc, vb. IV (reg.) 1. (despre pereții unei săpături, despre porțiuni dintr-o construcție) a sprijini cu proptele. 2. (despre buștenii care urmează să fie tăiați cu gaterul) a înțepeni folosind proptele. 3. (în forma: șprăițui; despre drumuri forestiere) a acoperi cu traverse dispuse la anumite intervale. 4. (în forma: șprăițui; despre pereți) a acoperi cu șipci; a șipcui. 5. (despre bușteni) a rotunji cu toporul la capete; a șpronțui, a șpronța. Vezi definitia »

PROPOVEDUÍ vb. IV. v. propovădui. Vezi definitia »

COLBUÍ vb. IV. v. colbăi. Vezi definitia »