SIROLOGÍE s. f. studiul limbii, istoriei și antichităților siriene. (< gemr. Syrologie) Vezi definitia »

DISCRAZÍE s.f. 1. (Med.) Tulburare în compoziția și reacțiile diferitelor umori ale organismului. ♦ Tulburare în coagulabilitatea sângelui. 2. Constituție (organică) dificilă; temperament dificil, rău. [Gen. -iei. / < fr. dyscrasie, cf. gr. dys – dificil, krasis – constituție]. Vezi definitia »

PROFESIOLOGÍE s. f. studiu al condițiilor sociale, psihice și tehnice privind necesitățile orientării profesionale. (< profesie + -logie) Vezi definitia »

CALCEDÓNIE s. f. varietate de cuarț translucidă, cristalizată, albă, cenușie sau albăstruie, piatră semiprețioasă, abraziv etc. (< fr. calcédonie) Vezi definitia »

NUMEROLOGÍE s. f. știință a numerelor, care, apelând la complicate legi ale matematicii astrale, servește astrologilor pentru definirea destinului uman. (< fr. numérologie) Vezi definitia »