HOMO FABER s.m. Termen folosit de filozoful francez Bergson pentru a desemna pe omul primitiv care își făurea singur uneltele necesare, transformând natura pentru a o face aptă de a corespunde necesităților sale. [< lat. homo faber]. Vezi definitia »

FLER, fleruri, s. n. Simț de orientare rapidă într-o împrejurare sau într-o situație dificilă; perspicacitate. – Din fr. flair. Vezi definitia »

păiér, păiéri, s.n. și m. 1. saltea umplută cu paie sau cu fân; mindir, părnăjac, sălmăjac, străjac. 2. construcție în care se păstrează nutrețul de vite; șopru, șură, magazie, fânar. 3. fiecare dintre cele două lemne cu care doi oameni aduc fânul pentru a-l așeza în claie. 4. parte a batozei prin care ies paiele. 5. (s.m.) muncitor agricol care cară paiele la treierat. Vezi definitia »

ALGER (EL DJEZᾹ’IR sau AL JAZA’IR), cap. Algeriei, port. la M. Mediterană (G. Alger); 2,55 mil. loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicații. Aeroport internațional. Pr. centru politic, economic și cultural al țării. Ind. alim., textilă, de piel., chimică, a cimentului. Export de fosforite, min. de fier, ulei de măsline, vin, tutun, legume etc. Universitate (1859). Observator astronomic. Muzee. Marea Moschee (sec. 11, reconstruită). Noua Moschee (sec. 17). Vechi centru al culturii arabe. Reconstruit în sec. 10, a fost pînă în 1516 unul dintre principalele centre comerciale maure; capitală a statului întemeiat în Africa de Nord de piratul Khair ed-Din Barbarossa (sec. 16), vasal Imp. Otoman. Centru al fostei colonii franceze Algeria (din 1830) devine, în 1962, cap. Algeriei independente. Vezi definitia »

PILIÉR s.n. Porțiune de zăcământ făcând parte dintr-o exploatare, delimitată de lucrări miniere sau de accidente tectonice și subîmpărțită în panouri. [Pron. -li-er. / < fr. pilier]. Vezi definitia »