CERTĂRÉȚ, -EÁȚĂ, certăreți, -e, adj. (Adesea substantivat) Căruia îi place cearta, care caută ceartă; gâlcevitor, arțăgos. – Ceartă + suf. -ăreț. Vezi definitia »

durúț durúțe, s.n. (reg.) haină scurtă; mintean, surtuc. Vezi definitia »

SMOCULÉȚ, smoculețe, s. n. Diminutiv al lui smoc; smocușor. – Smoc + suf. -uleț. Vezi definitia »

ȘORȚ, șorțuri, s. n. 1. Obiect de îmbrăcăminte pe care îl poartă dinainte, peste haine, femeile, muncitorii etc. în timpul lucrului, pentru a-și proteja îmbrăcămintea. 2. Obiect de îmbrăcăminte (cu mâneci) care face parte din uniforma școlarilor și care se poartă peste haine. 3. (În portul popular femeiesc) Țesătură dreptunghiulară din lână sau din bumbac, de obicei împodobită cu broderii, care se poartă peste fustă. – Din germ. Schurz. Vezi definitia »

ȘVARȚ s.n. Cafea neagră; filtru. [< germ. schwarz – negru]. Vezi definitia »