Definita cuvantului aachen
AACHEN [ḁ:hen], oraș în Germania (Renania de Nord-Westfalia), la granița cu Belgia; 535 mii loc. (1987, cu suburbiile). Centru minier (cărbune și min. de fier). Ind. textilă, constr. de mașini (electrotehnică), chimică, geamuri. Nod de comunicații. Stațiune balneoclimaterică cu ape termale. Institut politehnic (1870). Principala reședință a imp. franc al lui Carol cel Mare (Aix-la-Chapelle). Loc de încoronare a împăraților Sfîntului Imperiu Roman (813-1531). Aici au fost semnate tratatele de pace prin care s-au încheiat Războiul de Devoluțiune dintre Franța și Spania (1667-1668) și Războiul de Succesiune la Tronul Austriei (1740-1748). Centru de artă în epoca carolingiană. Monument celebru: Capela Palatină (începutul sec. 8 – sfârșitul sec. 9) ridicată de arhitectul Odo (Eudes) de Metz pentru Carol cel Mare. Primărie în stil gotic (sec. 14).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu aachen
clúbmen (rar) s. m., pl. clúbmeni Vezi definitia »
NEFROGÉN, -Ă adj. (Biol.) 1. Care produce țesut renal. 2. De origine renală. [< fr. néphrogène]. Vezi definitia »
SPLEEN s.n. v. splin. Vezi definitia »
CETOGÉN, -Ă adj. (Despre alimente sau regim de hrană) Care favorizează producerea de cetone în organism. [< fr. cétogène]. Vezi definitia »
SPUMOGÉN s.n. Stabilizator de spumă utilizat în extinctoare, la prepararea betoanelor etc. ♦ Spumant. [< spumă + -gen]. Vezi definitia »