SATRÁP s.m. Guvernator al unei provincii din vechiul Imperiu persan. ♦ (Fig.) Conducător despotic, crud; tiran; (p. ext.) om cu apucături despotice. [Cf. fr. satrape, lat., gr. satrapes < pers. khșathrapâ]. Vezi definitia »

HAP¹ interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de apucarea sau de înghițirea rapidă a ceva. – Onomatopee. Vezi definitia »

șneap, șneápuri, s.n. (reg.) 1. înghițitură (de băutură). 2. bucată mare de pâine, de mămăligă etc.; codru. Vezi definitia »

sireáp (-eápă), adj. – 1. Crud, rău. – 2. Sălbatic, neîmblînzit, fioros. Sl. sverĕpŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 345; Conev 100; Iordan, Dift., 81). – Der. sirepie, s. f. (ferocitate, sălbăticie); sirepi, vb. refl. (înv., a se sălbătici, a se înrăi). Vezi definitia »

intisáp s.n. (înv.) dependență. Vezi definitia »