FULMICOTÓN s. n. exploziv puternic obținut prin acțiunea acidului azotic asupra celulozei; nitroceluloză. (< fr. fulmicoton) Vezi definitia »

farmazón (farmazóni), s. m. – Vrăjitor, vraci. – Mr. farmazón „înșelător”. Fr. franc-maçon „mason” (Hasdeu, Col. lui Traian, 1883, 242), prin intermediul ngr. φαρμασόνος „sacrilegiu” (Scriban), tc. farmasun, pol., rus. farmazon (Sanzewitsch 202). – Der. farmazoană, s. f. (vrăjitoare); farmazonie, s. f. (vrăjitorie). Sec. XVIII. Vezi definitia »

ITALOFÓN, -Ă adj., s. m. f. (vorbitor) de limbă italiană. (< ital/ian/ + -fon²) Vezi definitia »

ACROMIÓN s.n. (Anat.) Apofiză a omoplatului în formă de spatulă, care se articulează cu clavicula. [Pron. -mi-on. / < fr. acromion, cf. gr. akron – extremitate, omos – umăr]. Vezi definitia »

OSTEOFÓN, osteofoane, s. n. Dispozitiv electroacustic care transmite sunetele exterioare în urechea internă prin intermediul sistemului osos al capului. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéophone. Vezi definitia »