RAHICENTÉZĂ s.f. (Med.) Puncție rahidiană. [< fr. rachicentèse, cf. gr. rachis – coloana vertebrală, kentesis – înțepătură]. Vezi definitia »

TRIVÓGĂ, trivogi, s. f. (Înv.) Bătaie în tobă. – Rus trevoga. Vezi definitia »

CARÁFĂ, carafe, s. f. Sticlă cu gâtul lung și cu partea de jos bombată. ♦ Conținutul unei astfel de sticle. [Var.: garáfă s. f.] – Din ngr. karáfa, fr. carafe, it. caraffa. Vezi definitia »

ZBÂRCEÁLĂ, zbârceli, s. f. (Pop.) Zbârcitură. – Zbârci + suf. -eală. Vezi definitia »

CIOÁCLĂ, cioacle, s. f. (Reg.) Sanie mică (folosită mai ales pentru căratul lemnelor din pădure); încărcătură care încape pe o astfel de sanie. – Din magh. csáklya „prăjină cu vârf încârligat”. Vezi definitia »