Definita cuvantului axiologie
AXIOLOGÍE (‹ fr. {i}; {s} gr. axios „valoros” + logos „studiu”) s. f. Disciplină filozofică care studiază valorile; teoria valorilor. Bazele a. ca disciplină aparte au fost puse în a doua jumătate a sec. 19, de R.H. Lotze și în continuare de Fr. Nietzsche, dar mai ales de școala reprezentanților neokantieni de la Baden (W. Wildelband, H. Rickert) cărora li se datorează distincțiile riguroase între valoare și existență, sens și valoare, valori și lucruri. Importante contribuții au adus ulterior M. Scheler, N. Hartmann, precum și filozofii români: A.D. Xenopol, P. Andrei, L. Blaga, T. Vianu, E. Speranția, P. Comarnescu.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu axiologie
ANGIOGENÍE s. f. Formarea și dezvoltarea vaselor de sânge. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. angiogénie. Vezi definitia »
FOBÍE1 s. f. stare de frică bolnăvicioasă, obsedantă și nemotivată. ◊ repulsie, antipatie pentru ceva. (< fr. phobie) Vezi definitia »
INTERPOZÍȚIE s.f. 1. Stare a unui lucru așezat între altele. 2. (Fig.) Intervenție a unei autorități superioare. ◊ (Jur.) Interpoziție de persoane = act prin care o persoană apare în locul alteia pentru a-i facilita unele avantaje pe care nu le-ar putea obține direct. [Var. interpozițiune s.f. / < fr. interposition, cf. lat. interpositio]. Vezi definitia »
COLEMÍE s. f. Creștere a cantității de bilirubină sau a altor compuși ai bilei în sânge; trecere a bilei în sânge. – Din fr. cholémie. Vezi definitia »
OXIFONÍE s. f. vorbire cu voce exagerat de tare, ascuțită. (< engl. oxyphonia) Vezi definitia »