Definita cuvantului executor
EXECUTÓR, -OÁRE, executori, -oare, adj. Executant. ◊ (Substantivat) Executor testamentar = persoană însărcinată să aducă la îndeplinire dispozițiile din testamentul cuiva. Executor judecătoresc = funcționar însărcinat cu îndeplinirea unor acte de procedură și cu executarea unor hotărâri judecătorești. [Pr.: eg-ze-] – Din fr. exécuteur, lat. executor, -oris.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu executor
BLASFEMATÓR, -OÁRE, blasfematori, -oare, adj., s. m. și f. (Livr.) (Persoană) care defăimează (cele sfinte). – Din fr. blasphématoire. Vezi definitia »
CARDIOINHIBITÓR, -OÁRE adj. Care provoacă încetinirea sau oprirea ritmului cardiac. ◊ Nerv cardioinhibitor = ramură a nervului vag care are funcția de a rări bătăile inimii. [Pron. -di-o-. / < fr. cardioinhibiteur]. Vezi definitia »
ANTEROPOSTERIÓR, -OÁRĂ adj. Care este (are direcția) din față către spate. [< fr. antéropostérieur]. Vezi definitia »
cubatór, cubatóri, s.m. (reg. înv.) tutor, epitrop, curator. Vezi definitia »
APRETÓR, -OÁRE s. m. f. lucrător care apretează țesături, piei etc. (< fr. apprêter) Vezi definitia »