Definita cuvantului execuție
EXECÚȚIE, execuții, s. f. 1. Faptul de a executa; executare. 2. Încasare forțată a unei datorii pe cale judecătorească sau prin mijloace fiscale. 3. Aducere la îndeplinire a unei sentințe de condamnare la moarte. 4. Ducere la îndeplinire a unei hotărâri judecătorești referitoare la evacuarea unei locuințe, la atribuirea copiilor în caz de divorț etc. [Pr.: eg-ze-] – Din fr. exécution.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu execuție
ANGIOPATÍE s.f. (Med.) Boală a vaselor sanguine. [Pron. -gi-o-, gen. -iei. / < fr. angiopathie, cf. gr. angeion – vas, pathos – boală]. Vezi definitia »
AUTOTOMÍE s.f. Automutilare la care recurg unele animale (ca șopârla etc.) pentru a scăpa de anumite pericole. ♦ Capacitate pe care o au unele organisme vegetale de a pierde și apoi de a reface unele părți ale organismului. [Gen. -iei. / < fr. autotomie, cf. gr. autos – însuși, tome – tăiere]. Vezi definitia »
SUPRALICITÁȚIE s. f. 1. supralicitare. 2. (fig.) promisiunea care întrece altă promisiune făcută de altcineva. (< supra1- + licitație) Vezi definitia »
năcláie, năclắi, s.f. (reg.) 1. untură multă. 2. căldură mare, arșiță, vipie. Vezi definitia »
ODONTECTOMIE s.f. Extractia unui dinte inclus partial sau total Vezi definitia »