MUTAGÉN, -Ă adj. Capabil să realizeze o mutație (2). [< fr. mutagène]. Vezi definitia »

EXOGÉN, -Ă, exogeni, -e, adj. 1. (Med.) Care se formează, se dezvoltă la exterior; care se datorește unor cauze din afara organismului. 2. (Despre procese geologice) Care rezultă, care se datorește unor cauze din afara pământului și în special energiei solare captate de planetă. – Din fr. exogène. Vezi definitia »

FORÁMEN s. n. (biol.; anat.) deschizătură, orificiu de dimensiuni mici într-o structură. (< lat., fr. foramen) Vezi definitia »

gérmen (gérmeni), s. m. – 1. Sămînță care dă naștere unei ființe vii. – 2. Principiu, element. Lat. germen (sec. XIX). – Der. (din fr.) germina, vb.; germinație, s. f.; germinativ, adj.; Germănar, s. m. (martie), indicat uneori drept cuvînt pop., pare o creație a lui Alecsandri, pe baza fr. Germinal. Vezi definitia »

HETEROGÉN, -Ă adj. v. eterogen. Vezi definitia »