BAGAÚZI (‹ fr.) s. m. pl. Denumire a colonilor și sclavilor din Galia și din Hispania, participanți la răscoalele antiromane din sec. 3-5. Vezi definitia »

AMIÁZĂZI s. f. v. amiază. Vezi definitia »

LĂUZÍ, lăuzesc, vb. IV. Intranz. A se afla în perioada lăuziei. [Pr.: lă-u-. – Var.: lehuzí vb. IV] – Din lăuză. Vezi definitia »

urzí (-zésc, -ít), vb. – 1. A așeza urzeala. – 2. A unelti, a complota. – 3. A crea, a face, a stabili. – Mr. urdzăscu, urdzîre, megl. urdzós. Lat. ordῑri (Densusianu, Hlr., 147; Pușcariu 1839; REW 6093), cf. it. ordire, prov., cat. ordir, fr. ourdir, sp., port. urdir. – Der. urzeală, s. f. (ansamblul firelor paralele prin care se trece bătătura; alcătuire, structură); urzit, s. n. (acțiunea de a urzi); urzitor, s. m. (persoană care urzește; s. m., înv., fondator, creator); urzitor (var. urzoi), s. n. (mașină de urzit); urzitoare, s. f. (femeie care urzește; mașină de urzit); urzitură, s. f. (urzit, creație, întemeiere). Vezi definitia »

GOGLÉZI s. f. pl. V. gogleze. Vezi definitia »