năpustí (năpustésc, năpustít), vb. – 1. A părăsi, a lăsa, a abandona. – 2. (Refl.) A se repezi, a se arunca asupra. – 3. (Maram.) A slobozi, a lăsa liber. Sl. napustiti „a porunci” (Tiktin). – Der. năpust, s. n. (abandon; Trans., spiriduș, stafie). Vezi definitia »

SMINTÍ, smintesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A-și pierde sau a face să-și piardă dreapta judecată; a înnebuni. ◊ Expr. (Tranz.) A sminti (pe cineva) în bătaie = a bate foarte tare (pe cineva). 2. Tranz. (Pop.) A induce în eroare; a păcăli, a înșela. ♦ A împiedica pe cineva să facă ceva. 3. Intranz. (Reg.) A greși. 4. Tranz. (Pop.) A mișca din loc, a clinti, a deplasa. ♦ A strica; a vătăma. ♦ Fig. A răstălmăci spusele, cuvintele cuiva. – Din sl. sŭmensti, sŭmenton. Vezi definitia »

BIBLIA DE LA BUCUREȘTI (1688), prima traducere integrală a „Bibliei” în limba română, datorată fraților Șerban și Radu Greceanu și tipărită din inițiativa lui Șerban Cantacuzino, domnul Țării Românești. Monument al limbii române vechi, cu rol deosebit în dezvoltarea limbii literare. Vezi definitia »

CONGREGAȚIONALÍȘTI s.m. pl. Membri ai unei mișcări protestante din Anglia, apărută în 1642, care preconiza autonomia bisericilor locale și nega ierarhia ecleziastică. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. congrégationnalistes, it. congregazionalista]. Vezi definitia »

sapti numeral=forma corectta este: a)sapte scris corect si in litere, b) matematic 7 Vezi definitia »