SUNĂTOÁRE s. f. Nume dat mai multor plante erbacee din familii diferite: a) plantă cu miros neplăcut din familia compozeelor, cu tulpina și frunzele acoperite cu peri moi, cu flori galbene și cu miros neplăcut (Crepis foetida); b) pojarniță; c) măselariță; d) sulițică. – Lat. [herba] *sanatoria (după sunător). Vezi definitia »

,abatoare, s.n. Ansamblul cladirilor si instalatiilor unde se taie vitele destinate consumului. Vezi definitia »

SCÚRGERE, scurgeri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) scurge și rezultatul ei. 2. (Concr.) Loc (amenajat sau natural) pe unde se scurge apa de prisos. 3. (Pop.) Nume dat unor secreții patologice ale corpului omenesc. – V. scurge. Vezi definitia »

RENUNȚÁRE s.f. Acțiunea de a renunța și rezultatul ei; părăsire, abandonare. [< renunța]. Vezi definitia »

A PIACÉRE loc. adv. (Muz.; ca indicație de execuție) După dorință, după apreciere. [< it. a piacere]. Vezi definitia »