PEDODONȚÍE s. f. îngrijire a dinților la copii. (< fr. pédodontie) Vezi definitia »

ASEPSÍE s. f. Stare a unui obiect (chirurgical) caracterizată prin absența microbilor în urma sterilizării prin procedee fizice. – Fr. asepsie (< gr.). Vezi definitia »

ANGELOLATRÍE s.f. Erezie care constă în adorarea îngerilor. [Gen. -iei. / < fr. angélolâtrie, cf. gr. angelos – înger, latreia – cult]. Vezi definitia »

ATELOCHEIRÍE s. f. dezvoltarea incompletă a buzelor. (< engl. atelocheiria) Vezi definitia »

BARESTEZÍE s.f. (Med.) Sensibilitate a țesuturilor și a organelor la variațiile de presiune. [< fr. baresthésie]. Vezi definitia »