Definita cuvantului barițiu
BARIȚIU, George (1812-1893, n. Jucu, jud. Cluj), om politic, publicist și istoric român. Acad. (1866). Concepții iluministe („Cuvîntare scolaticească”). Întemeietorul presei românești din Transilvania („Gazeta de Transilvania”, 1838; „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, 1838). Unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848-1849; vicepreședinte al Adunării Naționale de la Blaj (3-5/15-17 mai 1848). Membru fondator al ASTREI și al Academiei Române. Preocupări privind istoria românilor („Părți alese din istoria Transilvaniei. Pre două sute de ani în urmă”). Contribuții la elaborarea unor teme de filozofie a culturii și filozofie a istoriei („Despre filozoful Schopenhauer”).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu barițiu
RESCIZÓRIU, -IE adj. (Jur.) Care provoacă o resciziune. [< fr. rescisoire, lat. rescissorius]. Vezi definitia »
PREMONITÓRIU, -IE, premonitorii, adj. (Med.; despre simptoame) Care precedă o anumită boală. – Din fr. prémonitoire. Vezi definitia »
PÁLIU1 s. n. 1. mantie la vechii greci, dintr-o fâșie de stofă dreptunghiulară care se drapa în jurul corpului. 2. bandă de lână albă cu cruci negre, pe care papa o poartă pe deasupra veșmintelor pontificale. 3. răsfrângere a tegumentului care căptușește cochilia gasteropodelor; manta (3). 4. cortexul cerebral (care acoperă creierul ca o manta). (< lat., fr. pallium) Vezi definitia »
COLÓDIU s. n. soluție de nitroceluloză într-un amestec de alcool și eter, în fotografiere, în farmacie etc. (<lat. collodium, fr. collodion) Vezi definitia »
CORALÍU, -ÍE adj. Corai. [< fr. corallin]. Vezi definitia »