Definita cuvantului barițiu
BARIȚIU, George (1812-1893, n. Jucu, jud. Cluj), om politic, publicist și istoric român. Acad. (1866). Concepții iluministe („Cuvîntare scolaticească”). Întemeietorul presei românești din Transilvania („Gazeta de Transilvania”, 1838; „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, 1838). Unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848-1849; vicepreședinte al Adunării Naționale de la Blaj (3-5/15-17 mai 1848). Membru fondator al ASTREI și al Academiei Române. Preocupări privind istoria românilor („Părți alese din istoria Transilvaniei. Pre două sute de ani în urmă”). Contribuții la elaborarea unor teme de filozofie a culturii și filozofie a istoriei („Despre filozoful Schopenhauer”).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu barițiu
labagiu,onanistçăruia ii place sa fute grav Vezi definitia »
GRĂSULÍU, -ÍE, grăsulii, adj. Cam gras (I 1), destul de gras. – Gras + suf. -uliu. Vezi definitia »
dáhiu, -ie, dáhii, adj. (reg.) șiret, șmecher, viclean. Vezi definitia »
PRODÍGIU s. n. 1. eveniment extraordinar, cu caracter magic sau supranatural; minune, miracol. 2. persoană extraordinară prin talentul, virtuțile sau viciile sale. (< lat. prodigium, fr. prodige) Vezi definitia »
ARĂTÓRIU, -IE, arătorii, adj. (Înv., despre unelte) Care servește la arat sau la alte munci agricole. – După fr. aratoire. Vezi definitia »