PÓLIS s.n. 1. Oraș-stat în Grecia antică, cetatea întărită a conducătorului militar, care s-a transformat apoi într-un centru economic și politic. 2. Oraș, cetate, centru urban. [Pl. -suri. / cf. fr., it., gr. polis]. Vezi definitia »

PÚBIS, pubise, s. n. Os-pereche care formează partea anterioară a oaselor iliace. – Din fr. pubis. Vezi definitia »

RAHISCHÍZIS s. n. malformație congenitală a rahisului (1), care prezintă o fentă a canalului vertebral. (< fr. rachischisis) Vezi definitia »

țipís, -ă, adj., s.n. (reg.) 1. pantă abruptă; pripon. 2. prăpăstios, abrupt. Vezi definitia »

COMÍS, -Ă, comiși, -se, adj. v. COMÍTE. – [DEX '98] Vezi definitia »