Definita cuvantului bretelă
BRETÉLĂ, bretele, s. f. Sistem de ramificație de cale ferată așezat între două linii paralele, constituit din două linii diagonale încrucișate, care permite trecerea trenului de pe o linie pe alta în ambele sensuri. – Din fr. bretelle.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bretelă
AMÁRĂ, amare, s. f. Funie cu care se leagă o corabie la țărm sau de altă corabie. – Fr. amarre. Vezi definitia »
CARCERÚLĂ s. f. fruct uscat, indehiscent, oligosperm, cu stilul persistent. (< fr. carcérule) Vezi definitia »
PÉNULĂ s.f. (Liv.) Un fel de manta scurtă, fără mâneci. [< lat. paenula]. Vezi definitia »
ACÚSTICĂ s. f. 1. Parte a fizicii care se ocupă cu studiul sunetelor. 2. Calitatea de a propaga sunetele și de a înlesni perceperea lor. – Fr. acoustique (< gr.). Vezi definitia »
CĂÍȚĂ, căițe, s. f. (Reg.) 1. Bonetă, scufie, căciuliță. 2. (Pop.) Membrană care învelește capul unor copii nou-născuți, tichie. ◊ Expr. Născut cu căiță (pe cap) = se spune despre un om norocos. 2. (Reg.) Placentă (1). – Din scr. kaica. Vezi definitia »