CENTÁURĂ s. f. v. țintaură. Vezi definitia »

SOSIÁRCĂ, sosiarce, s. f. (Înv.) Sosieră. [Pr.: -si-ar-] – Din sos. Vezi definitia »

BURFUIÁLĂ, burfuieli, s. f. (Reg.) Acțiunea de a burfui și rezultatul ei. Vezi definitia »

DERMATÍTĂ s. f. inflamație a pielii; dermită. (< fr. dermatite) Vezi definitia »

DĂRÂMĂTÚRĂ, dărâmături, s. f. 1. Zid, clădire dărâmată; ruină. ♦ Material căzut, surpat dintr-o clădire în ruină. 2. (La pl.) Crengi de copaci rupte și doborâte la pământ; vreascuri. 3. (Fam.) Epitet deprecativ dat unui animal sau unui om slăbănog. [Var.: dărmătúră s. f.] – Dărâma + suf. -ătură. Vezi definitia »