TRANSCONDUCTÁNȚĂ s. f. conductanță de transfer a energiei de la un generator la un receptor. (< fr. transconductance) Vezi definitia »

MÉTRICĂ s.f. 1. Parte a poeticii cuprinzând regulile privitoare la structura ritmică a versurilor. 2. Ramură a muzicii care se ocupă cu studiul metrului² (2) [în DN]. 3. (Mat.) Sistem de măsuri care se asociază unei măsuri date. [Gen. -cii. / < fr. métrique, germ. Metrik, cf. gr. metrike < metron – măsură]. Vezi definitia »

TĂȘCULÍȚĂ, tășculițe, s. f. Tășcuță. – Tașcă + suf. -uliță. Vezi definitia »

PARABÚCLĂ s. f. (mar.) parâmă dispusă într-un anume mod, servind a manevra butoaiele pe punte, prin rostogolire. (< engl. parabuckle) Vezi definitia »

EREPSÍNĂ, erepsine, s. f. Ferment al sucului intestinal care ajută la descompunerea protidelor. – Din fr. érepsine. Vezi definitia »