Definita cuvantului breton
BRETÓN1, bretoane, s. n. Păr lăsat pe frunte și retezat în linie dreaptă. – Din fr. [à la] bretonne.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu breton
HEPTAMERÓN s. n. operă cuprinzând povestirile unor evenimente petrecute în timp de șapte zile. (< germ. Heptameron) Vezi definitia »
ENDECAGÓN s.n. Poligon cu unsprezece laturi și unsprezece unghiuri. [< fr. hendécagone, cf. gr. hendeka – unsprezece, gonia – unghi]. Vezi definitia »
TON1 s. n. 1. sunet (muzical). ◊ intervalul dintre două trepte alăturate ale gamei diatonice, echivalent cu două semitonuri. ♦ a da ŭl = a) a stabili tonalitatea unei cântări vocale, cu diapazonul; b) a iniția ceva. 2. mlădiere, inflexiune a vocii, intonație. 3. fel de a-și exprima gândurile; fel de a fi, de a se purta. ◊ atmosferă specifică din cuprinsul unei opere (literare). 4. nuanță a culorii (într-un tablou). ◊ culoare dominantă, tonalitatea generală a unui tablou. (< fr. ton, lat. tonus) Vezi definitia »
trigón, trigoáne, s.f. (înv.) triunghi. Vezi definitia »
CAPÓN, capoane, s. n. Suport mic situat în afara bordajului unei nave, care susține ancora, când lanțul acesteia este folosit pentru legarea navei de o geamandură. – Din fr. capon. Vezi definitia »