TOPOLOGÍE s. f. 1. ramură a matematicii care studiază deformațiile continue în geometrie și raporturile dintre teoria suprafețelor și analiza matematică. 2. (mat.) structură care se definește pe o mulțime de puncte cu ajutorul a unei părți a acesteia. (< fr. topologie) Vezi definitia »

OCULTÁȚIE s.f. 1. Eclipsare temporară a unui astru, datorită interpunerii unui alt astru între acesta și observator. 2. (Mar.) Acoperirea temporară a luminii unui far prin interpunerea unui ecran. [Gen. -iei, var. ocultațiune s.f. / < fr. occultation, lat. occultatio]. Vezi definitia »

CACOGRAFÍE, cacografii, s. f. Ortografiere greșită. – Din fr. cacographie. Vezi definitia »

MELOTERAPÍE s.f. Metodă de tratament prin muzică. [Gen. -iei. / < fr. mélothérapie, cf. gr. melos – cântec, therapeia – tratament]. Vezi definitia »

ENDEMÍE s.f. Boală specifică unei regiuni. [Gen. -iei. / < fr. endémie, cf. gr. en – în, demos – popor]. Vezi definitia »