Definita cuvantului ablațiune
ABLAȚIÚNE, ablațiuni, s. f. 1. Transportarea (prin acțiunea vântului, apelor sau ghețarilor) a materialului rezultat din dezagregarea rocilor. 2. Amputarea unui organ sau membru al corpului omenesc. [Pr.: -ți-u-] – Fr. ablation (lat. lit. ablatio, -onis).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu ablațiune
CONVERSAȚIÚNE s.f. v. conversație. Vezi definitia »
DESCENSIÚNE s.f. (Liv.) Coborâre, scădere. [< lat. descensio]. Vezi definitia »
INDICȚIÚNE s.f. (Liv.) Convocare pentru o zi anumită a unui conciliu; indicație pentru o anumită zi. ◊ Indicțiune romană = perioadă de cincisprezece ani care separa în vechea Romă, începând cu domnia împăratului Constantin, două ridicări extraordinare de impozite. ♦ (Astr.) Perioadă convențională de cincisprezece ani. [Pron. -ți-u-. / cf. lat. indictio, fr. indiction]. Vezi definitia »
ELECTROEROZIÚNE s.f. Electroerodare. [Pron. -tro-e-. / < fr. électroerosion]. Vezi definitia »
DECOMPOZIȚIÚNE s.f. v. decompoziție. Vezi definitia »