ȘTAMPÍLĂ s.f. 1. Piesă fixată pe un mâner și purtând gravat un semn, o inscripție sau o emblemă, care se aplică pe un act spre a-i da valabilitate; semnul astfel imprimat. 2. Semn pus pe mărfuri sau pe pielea animalelor pentru a arăta proveniența, apartenența etc.; marcă. [Var. stampilă s.f. / < it. stampiglia, cf. germ. Stempel, fr. estampille, sp. estampilla]. Vezi definitia »

PLEVÁIȚĂ, plevaițe, s. f. Numele a două plante erbacee din familia compozitelor, cu tulpina lânoasă și ramificată de la bază, cu flori mici, roz-violacee sau roșii-purpurii, persistente, care cresc în regiunile de stepă și de silvostepă; imortelă (Xeranhemum annuum și foetidum). [Pr.: -va-i-] – Et. nec. Vezi definitia »

BALANÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a mucoasei glandului și a prepuțului (de origine micotică). [Pl. -te. / < fr. balanite, cf. gr. balanos – gland]. Vezi definitia »

TUTUNGIOÁICĂ, tutungioaice, s. f. Femeie care vinde într-o tutungerie; tutungereasă. – Tutungiu + suf. -oaică. Vezi definitia »

ráftă s.f. (reg.) parte de contribuție, cotă; (în expr.) a fi raftă = a se achita, a fi chit; a spune raftă = a spune adevărul, a vorbi drept. Vezi definitia »