concurá (-réz, -át), vb. – 1. A coincide. – 2. A participa la un concurs. – 3. A-și face concurență. Var. (înv.) concurge. Lat. concurrere, fr. concourir; var. a fost asimilată artificial, cu a curge. – Der. concurent, s. m.; concurență, s. f.; concurs, s. n., din fr. concours. Vezi definitia »

ZEBRÁ, zebréz, vb. I. Tranz. A vărga. (din fr. zébrer) [morf. DOOM] Vezi definitia »

ÎNCARCERÁ vb. tr. a închide în carceră; a întemnița. (< fr. incarcérer, lat. incarcerare) Vezi definitia »

MODERÁ, moderez, vb. I. Tranz. și refl. 1. A face să devină sau a deveni mai puțin intens, mai puțin mare; a (se) micșora, a (se) reduce. 2. A face să devină sau a deveni mai cumpătat, mai stăpânit; a (se) înfrâna, a (se) potoli. – Din fr. modérer. Vezi definitia »

EFLORÁ vb. tr. a studia superficial; a frunzări o carte. (< fr. effleurer) Vezi definitia »