TRATAMÉNT s.n. 1. Fel de a se purta cu cineva; comportare; purtare. 2. Îngrijire medicală, mijloc pentru combaterea și vindecarea unei boli; cură, terapie. 3. (Tehn.) Operație executată asupra unei piese sau asupra unui material pentru obținerea unui anumit rezultat în scop industrial sau științific. 4. (Fon.) Evoluție, modificare, schimbare. 5. (Cinem.) Desfășurare a unui sinopsis, istorisire detaliată a subiectului unui film. [Pl. -te, -turi. / cf. it. trattamento, fr. traitement]. Vezi definitia »

EFLORESCÉNT, -Ă, eflorescenți, -te, adj. 1. Care înflorește, care se află în eflorescentă (1); fig. înfloritor, bogat în aspecte sau detalii. 2. (Chim.; despre săruri) care își pierde o parte din apa de cristalizare și capătă un aspect de pulbere. – Din fr. efflorescent, lat. efflorescens, -ntis. Vezi definitia »

cant (cánturi), s. n. – 1. Margine, muchie. – 2. La legătura de carte, partea opusă cotorului. Germ. Kante (DAR). Vezi definitia »

RELEVMÉNT, relevmente, s. n. Unghi în planul orizontal format de o direcție de referință și direcția unui punct oarecare, reprezentat printr-un astru, printr-un obiect terestru sau de pe mare. ♦ Unghi format de o direcție de referință cu direcția unei raze vizuale sau cu direcția aparentă a unui emițător de unde electromagnetice. – Din fr. relèvement. Vezi definitia »

complezánt, complezántă, adj. (înv.) gata de a servi pe cineva; îndatoritor, săritor, politicos. Vezi definitia »