BĂLĂBĂNÍ, bălăbănesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) deplasa într-o parte și într-alta, adesea cu mișcări legănate, șovăitoare; a (se) bălăngăni, a (se) bălăngăi, a bălălăi, a se bănănăi. 2. Refl. Fig. (Fam.) A se trudi, a se lupta cu cineva sau cu ceva; a se certa, a se ciorovăi. – Et. nec. sau formație onomatopeică. Vezi definitia »

ȚOPÂRLĂNÍ, țopârlănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A da cuiva epitetul de țopârlan. – Din țopârlan. Vezi definitia »

ȚOCNÍ, țocnesc, vb. IV. Tranz. (Despre păsări) A lovi cu ciocul; (despre animale) a mușca. Vezi definitia »

HRACONÍ, hraconesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A scuipa. – Din hraconit. Vezi definitia »

ARVUNÍ, arvunesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A aconta. 2. Refl. A se angaja, a se tocmi în slujba cuiva. [Var.: arvoní vb. IV] – Din arvună. Vezi definitia »