VESTIBÚL s. n. 1. (ant.) curtea din fața casei, unde erau primiți vizitatorii care nu erau introduși în casă. 2. încăpere prin care se trece pentru a intra într-o casă; antreu (1), hol. 3. (anat.) spațiu, cavitate la intrarea într-un canal sau într-o altă cavitate. ◊ depresiune vulvulară limitată lateral de pereții labiilor mici. ◊ prima cavitate a urechii interne. 4. (bot.) spațiu care precedă ostiola. (< fr. vestibule, lat. vestibulum) Vezi definitia »

CÚMUL s. n. 1. deținere a mai multor funcții, atribuții etc. de către o singură persoană. 2. (gram.) deținere a mai multor valori sau funcții de către un cuvânt, o expresie. (< fr. cumul, lat. cumulus) Vezi definitia »

SCUL, sculuri, s. n. Legătură de fire continue de lână, bumbac, mătase, etc. înfășurate în formă de colac, în vederea unor operațiuni de finisare sau pentru livrare. [Pl. și: scule] – Din ngr. skullí. Vezi definitia »

ÎNĂÚNTRUL prep. (Construit cu gen.) În interiorul, în mijlocul... [Var.: (reg.) înlăúntrul prep.] – Din înăuntru. Vezi definitia »

termenul defineste demersul antropologic prin care cercetatorul incearca sa retina regulile si categoriile dupa care se ghideaza o cultura, cu scopul de a dobandi abilitatea de a gandi si actiona idoma unui individ din cadrul societatii supuse cercetarii Vezi definitia »