ÁSTMĂ, astme, s. f. Boală care se manifestă prin greutate în evacuarea aerului din plămâni și prin nevoia imperioasă de aer. [Var.: astm s. n.] – Din fr. asthme, lat. asthma. Vezi definitia »

scutureálă, scuturéli, s.f. (reg.) 1. (în sintagmă) scutureală de nori = ploaie de vară ușoară și de scurtă durată; scuturătură. 2. ștergere a prafului de pe obiectele din casă; curățenie, dereticare, dereticat, scuturare, scuturat. 3. scuturare a pomilor fructiferi, scuturiș; fructe scuturate de vânt sau recoltate prin scuturare. Vezi definitia »

túrcă, turci, s.f. (reg.) 1. stafie, nălucă. 2. (la sg. art.) masca unui cap de cerb cu care copiii colindă de Crăciun. Vezi definitia »

OSTIÓLĂ s. f. 1. orificiu microscopic la frunze, prin care se face schimbul de gaze cu atmosfera. 2. revărsare de materie semilichidă formând mușuroaie de noroi în regiunile periglaciare cu îngheț peren. (< fr. ostiole, lat. ostiolum) Vezi definitia »

PÓHTĂ s. f. v. poftă. Vezi definitia »