AEROSTÁTIC, -Ă, aerostatici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a mecanicii fluidelor care se ocupă cu studiul echilibrului aerului¹ și, în general, al gazelor, precum și cu construirea și cu dirijarea aerostatelor. 2. Adj. Care aparține aerostaticii (1) sau aerostatelor, privitor la aerostatică sau la aerostate. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérostatique. Vezi definitia »

DUMÉSNIC, -Ă, dumesnici, -ce, adj. (Înv.; despre animale) Domestic (1). – Lat. domesticus (sub influența sl. domaštĩnŭ). Vezi definitia »

FINO-ÚGRIC, -Ă, fino-ugrici, -ce, adj. 1. (În sintagma) Limbă fino-ugrică = (la pl.) familie de limbi din nordul și din centrul Europei și din nordul Asiei, din care fac parte finlandeza, maghiara etc.; (și la sg.) limbă aparținând acestei familii. 2. Care aparține limbilor fino-ugrice, privitor la aceste limbi. Studii fino-ugrice. – După fr. finno-ougrien, germ. finnisch-ugrisch. Vezi definitia »

VAMPÍRIC, -Ă adj. de vampir; (p. ext.) foarte crud. (< fr. vampirique) Vezi definitia »

samavólnic (samavólnică), adj. – Arbitrar, abuziv. – Var. samovolnic. Sl. samavolĭnŭ „care procedează după propria-i voință”, cf. rus. samovoljnyj (Tiktin). – Der. samavolnicie, s. m. (arbitrarietate); samavolnicește, adv. (arbitrar). Cf. volnic. Vezi definitia »