PÁTIO s.n. (Arhit.) Curte interioară pavată, înconjurată de arcade, specifică locuințelor spaniole. [Pron. -ti-o. / < sp. patio]. Vezi definitia »

IO pron. pers. 1 sg. v. eu (I.) 1. (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) Eu merg. ◊ (În formule de introducere din actele oficiale) Eu, X, declar... 2. (La dativ, în formele mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus. ◊ (Indică posesiunea) Îmi recitesc pagina din urmă. ◊ (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună. ◊ (Cu valoare de dativ etic) Aici mi-ai fost? 3. (La acuzativ, în formele mine, mă, m-) Oamenii mă laudă. ◊ (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) M-am trezit târziu. 4. (Urmat de unul, una la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) Mie unuia nu-mi trebuie. [Pr.: (I) ieu. – Var.: (I, pop.) io pron. pers. 1 sg.] [DEX '98] Vezi definitia »

DRIO- elem. „stejar”. (< fr. dryo-, cf. gr. drys, dryos) Vezi definitia »

GLACI(O)- elem. „gheață, glaciație”. (< fr. glaci/o/-, cf. lat. glacies) Vezi definitia »

CRANI(O)-, -CRANÍE elem. „craniu”. (< fr. crâni/o/-, -cranie, cf. gr. kranion) Vezi definitia »