Definita cuvantului distonanță
DISTONÁNȚĂ, distonanțe, s. f. Faptul de a distona, caracterul a ceea ce distonează. – Distona + suf. -anță.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu distonanță
CITOBOTÁNICĂ s. f. studiul celulelor vegetale. (< fr. cytobotanique) Vezi definitia »
PRĂJITURÍCĂ, prăjiturele, s. f. Diminutiv al prăjitură. – Prăjitură + suf. -ică. Vezi definitia »
SINCÁRPĂ, sincarpe, adj. (Bot.; despre flori) Cu carpelele unite. – Din fr. syncarpe. Vezi definitia »
CRÂCNEÁLĂ, crâcneli, s. f. Crâcnire. – Crâcni + suf. -eală. Vezi definitia »
a sta cu sufletul la gură expr. 1. a se afla într-o stare de tensiune psihică. 2. a fi neliniștit, a fi nerăbdător. Vezi definitia »