Definita cuvantului amar
AMÁR, -Ă, amari, -e, adj., amaruri, s. n. I. Adj. 1. (Despre alimente, băuturi etc.) Care are gustul fierii, pelinului, chininei; (despre gust) ca al fierii, pelinului, chininei. 2. Fig. Chinuitor, dureros; trist, necăjit. ◊ Expr. Pâine amară = mijloace de existență câștigate cu multă trudă. A face (cuiva) zile amare = a face (cuiva) necazuri. ♦ (Adverbial) Strașnic, cumplit. 3. Fig. Răutăcios. II. S. n. 1. Jale, tristețe; suferință, chin, necaz. ◊ Expr. A-și înghiți amarul = a suferi în tăcere. A-și vărsa amarul = a face destăinuiri, a-și spune durerea, suferința. ♦ (Cu valoare de interjecție) Vai! 2. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) Mulțime, grămadă. Amar de vreme. – Lat. amarus.
Sursa: DEX '96
Sursa: DEX '96
Cuvinte ce rimeaza cu amar
VICÁR s. m. 1. cel care ținea locul cuiva căruia îi urma imediat în rang. ◊ funcționar din organizarea mai târzie a Imperiului Roman, care administra o dioceză imperială. 2. locțiitor al unui mitropolit, episcop sau alt demnitar bisericesc. (< fr. vicaire, lat. vicarius) Vezi definitia »
pilár (pilári), s. m. – (Banat) Negustor ambulant de zarzavaturi și alte mărfuri comestibile. Sb. piljar (Candrea). – Der. pilariță, s. f. (precupeață). Vezi definitia »
IMPRESÁR s. m. organizator de turnee, de reprezentații teatrale, concerte etc. (< fr. imprésario, it. impresario, germ. Impresario) Vezi definitia »
Curvar, desfrânat.. suf. v. bătălău, fătălău Vezi definitia »
TARDIGLACIÁR, -Ă adj. (despre o perioadă geologică) care precede imediat o glaciație, în special ultima glaciație. (< fr. tardiglaciaire) Vezi definitia »