GUSTATÍV, -Ă, gustativi, -e, adj. (Fiziol.) Care aparține gustului (I), privitor la gust, care provoacă senzația de gust. – Din fr. gustatif. Vezi definitia »

OBIECTÍV, -Ă I. adj. 1. existent în afara conștiinței și independent de ea. 2. imparțial. 3. referitor la obiect (6). II. s. n. 1. lentilă, sistem de lentile care formează o imagine reală a obiectului observat într-o lunetă, într-un microscop, aparat fotografic etc. 2. loc, punct, localitate etc. care constituie ținta unei acțiuni militare. ◊ țintă asupra căreia se trage cu o armă de foc. 3. întreprindere, uzină, construcție etc. care urmează să fie realizată. 4. loc care prezintă interes pentru turiști. 5. (fig.) intenție, scop, țel, țintă. (< fr. objectif, lat. obiectivus) Vezi definitia »

CARITATÍV, -Ă adj. Caritabil. [Cf. it. caritativo, fr. charitatif]. Vezi definitia »

CONFIGURATÍV, -Ă adj. Referitor la configurație; configurațional. [Cf. fr. configuratif, it. configurativo]. Vezi definitia »

ASIMILATÍV, -Ă adj. care are însușirea de a asimila. (< fr. assimilatif) Vezi definitia »