Definita cuvantului bellini
BELLINI, familie de pictori venețieni. 1. Jacopo B. (c. 1400-c. 1470), autor de picturi religioase și de portrete. 2. Gentile B. (c. 1429-1507). Fiul lui B. (1). Portretist („Mahomed al II-lea”); compoziții în care evocă ambianța orientală. 3. Giovanni B. (c. 1430-1516). Fiul lui B. (1). Compoziții mitologice și religioase („Pietà”), caracterizate prin fermitatea desenului și perspectiva cromatică; a pus bazele școlii venețiene de pictură.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bellini
FINÍ vb. IV. tr., refl. (Liv.) A (se) termina, a (se) sfârși. / < fr. finir, it. finire]. Vezi definitia »
cicní, pers. 3 sg. cicnéște, vb. IV (înv.; despre vite) a crăpa, a muri, a plesni. Vezi definitia »
obicní (-nésc, -ít), vb. – 1. A învăța să, a primi. – 2. A admite, a tolera. Sl. obyknąti (Tiktin). Sec. XVI, înv. Vezi definitia »
VĂDĂNÍ, vădănesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A văduvi. – Din vădan. Vezi definitia »
HĂRĂNÍ, hărănesc, vb. IV. (Pop.) V. hrăni. Vezi definitia »