LEVANTÍN, -Ă adj., s.m. și f. 1. (Locuitor) care aparține Levantului, din Levant, specific Levantului. 2. (Depr.) Necinstit, ipocrit, intrigant. 3. (Geol.) (Care aparține de) ultimul etaj al pliocenului din România. [Cf. it. levantino, fr. levantin, cf. Levant – denumire dată în trecut litoralului răsăritean al Mării Mediterane]. Vezi definitia »

CAO XUEQUIN (1715-1783), scriitor chinez. Proză îmbinînd elementele realiste cu cele fantastice de sursă populară („Visul din iatacul roșu”). Vezi definitia »

vagín (organ) s. n., pl. vagíne / vagínuri Vezi definitia »

In antichitatea greaca, oikos reprezenta unitate de economie domestică. Termenul de economiei derivă din grecescul oikos, ce desemna domeniul familial, locuința și terenul aflat în stăpânirea familiei. Vezi definitia »

nazareánin, -ă, adj. (înv.) nazarinean. Vezi definitia »