INIȚIATÓR, -OÁRE, inițiatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care inițiază ceva, care are inițiativă într-o acțiune; promotor. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. initiateur. Vezi definitia »

ASURZITÓR, -OÁRE, asurzitori, -oare, adj. (Despre zgomote sau surse de zgomote) Care asurzește; p. ext. extrem de intens, de puternic. – Asurzi + suf. -tor. Vezi definitia »

PREDECESÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care a precedat pe cineva într-o funcție, într-o demnitate etc.; înaintaș, precursor; premergător. // s.m. (mai ales la pl.) Strămoș. [Cf. fr. prédécesseur, lat. praedecessor]. Vezi definitia »

CONSTATATÓR, -OÁRE, constatatóri, -oáre, adj. (Jur.) Care are valoare de constatare, atestare, dovadă. ◊ Act constatator, înscris constatator. (din constata + suf. -(a)tor) [folosit în corpul DEX] Vezi definitia »

NIVELATÓR, -OÁRE adj. Care nivelează. // s.n. Parte a unui buldozer sau greder care nivelează terenul. ♦ Mașină pentru nivelarea arăturilor adânci de toamnă. [< nivela + -tor, după fr. niveleur]. Vezi definitia »