DOZĂ² s.f. 1. Cutie folosită mai ales la instalațiile electrice cu conducte în tuburi pentru a face legăturile dintre conducte și ramificații. 2. Aparat care produce un curent electric variabil sub acțiunea vibrațiilor pe care i le imprimă o placă de fonograf; picup. 3. (Fot.) Instrument ajutător pentru desfășurarea în bune condiții tehnice a developării filmelor. [< germ. Dose]. Vezi definitia »

RÚRĂ s.f. v. rolă². Vezi definitia »

OPÍNCĂ, opinci, s. f. 1. Încălțăminte țărănească făcută dintr-o bucată dreptunghiulară de piele sau de cauciuc, strânsă pe laba piciorului cu ajutorul nojițelor. ◊ Expr. (Reg.) A pune cuiva (sau a-i da cu) opinca (în obraz) = a) a păcăli pe cineva, a trage pe sfoară; b) a face pe cineva de rușine. C-un pantof și c-o opincă = luat prin surprindere, nepregătit. A umbla cu opinci de fier = a umbla mult. Pe unde și-a spart dracul opincile = departe. A călca (pe cineva) pe opinci = a jigni pe cineva, a ofensa. 2. Fig. (La sg.; cu sens colectiv) Țărănime. ◊ Expr. De la vlădică până la opincă = din toate clasele sociale, toți. – Din bg. opinka, opinăk. Vezi definitia »

primeálă, priméli și priméle, s.f. (înv.) 1. primire ospitalieră. 2. prinos, ofrandă. 3. (reg.) acces de furie, de nebunie (cu convulsii). Vezi definitia »

ANAGLÍFĂ, anaglife, s. f. Lucrare de sculptură în (baso)relief. ◊ Procedeul anaglifelor = procedeu pe baza căruia se obține imaginea în relief a unui obiect fotografiat. – Fr. anaglyphe (lat. lit. anaglyphus). Vezi definitia »