pircói, pircói, s.m. (reg.) bărbătușul bibilicii; pirchițoi. Vezi definitia »

năboí (năboiésc, năboít), vb. – 1. A inunda. – 2. A invada, a izbucni. Bg. napojavam „a inunda”. Der. din rus. naboj ‹ sl. biti „a ciocni” (Cihac, II, 207; Tiktin; Candrea; Scriban) e mai puțin probabilă. – Der. năboi, s. n. (inundație; invazie). Vezi definitia »

putói s.n. (reg.) stâlp (la o stână). Vezi definitia »

școrțoflói, școrțoflói, s.m. (reg.; deprec.) 1. om neglijent, murdar; școrțofleci. 2. om de nimic; școrțofleci. Vezi definitia »

LĂCĂTÓI, lăcătoaie, s. n. Augmentativ al lui lacăt. – Lacăt + suf. -oi. Vezi definitia »